26 Jan 2021
Curtea de Conturi a României a realizat, în perioada 19 februarie 2019 – 31 martie 2020, o misiune de audit privind performanța administrării și exploatării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale și a acvaculturii în perioada 2016 -2019. Entitățile auditate au fost Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA și Agenția Domeniilor Statului (ADS).
Potrivit Raportului de audit, producția națională de pește obținută din pescuit și acvacultură a înregistrat, în intervalul analizat, un nivel scăzut față de potențialul de producție și de piață al României.
Principalele cauze ale producției sub potențial:
Ø nu au fost concesionate integral amenajările piscicole aflate în domeniul public și privat al statului și administrate de ANPA, iar cele aflate în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării au fost exploatate piscicol în proporție de numai 57%;
Ø productivitatea la hectar redusă, obținută în fermele de acvacultură, foarte apropiată de nivelul productivității piscicole a mediului natural;
Ø lipsa producției din acvacultura marină;
Ø slaba performanță a operatorilor economici, care dețin ambarcațiuni și dotări insuficiente și învechite;
Ø specii neatractive din punct de vedere economic pentru pescari;
Ø pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat.
În perioada auditată, consumul de pește și produse din pește a fost acoperit în proporție de peste 80% din surse externe (importuri și achiziții intracomunitare). Producția națională de pește, obținută din pescuit și acvacultură, a oscilat în perioada 2016-2018, astfel: 19.787 de tone în 2016, 22.718 de tone în 2017 și 20.472 de tone în 2018.
În clasamentul producției din acvacultură al statelor membre UE, România s-a situat în anul 2016 pe locul 16, cu o producție de 12.605 de tone (0,97% din producția UE). În anul 2017 România a coborât pe locul 18, cu o producție de 12.798 de tone (0,93% din producția UE). Astfel, cele două poziții pierdute au fost ocupate de Bulgaria și Malta, care au înregistrat creșteri semnificative ale producției interne, de aproximativ 26% față de anul precedent.
Este de menționat faptul că, în anul 2009, flota de pescuit a României la Marea Neagră era formată din 441 de nave și ambarcațiuni. Prin implementarea Planului de ajustare a efortului de pescuit s-a diminuat substanțial capacitatea de pescuit a flotei românești, România având repartizată cea mai mică limită a nivelului de pescuit din UE. Astfel, în anul 2019, România mai avea o flotă formată din 166 de nave și ambarcațiuni.
Concluzia generală a Raportului este aceea că entitățile publice auditate (MADR, ANPA și ARBDD) nu au realizat un management eficace care să asigure performanța activităților de administrare, exploatare a resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale și acvacultură.
Dintre recomandările auditorilor cuprinse în Raportul de audit menționăm:
Sinteza Raportului de audit privind performanța administrării și exploatării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale și a acvaculturii, în perioada 2016-2019, poate fi consultată pe site-ul instituției noastre, www.curteadeconturi.ro.
Strada Lev Nicolaevici Tolstoi, nr. 22-24, Sector 1, București
Telefon: +4 021 3078731
Luni-Joi 08.30-17.00, Vineri 08.30-14.30